Klein spuse Klein
Mihai Ignat
Klein spuse Klein
2006, Cartea Românească
***
Cînd fac dragoste îmi vin tot felul de idei
fesele albe pufoase ale femeii mă inspiră
le muşc tandru-sălbatic ea face au şi
încă o dată au şi iarăşi au asta-mi
aduce aminte că atunci cînd sughite
nu mai poate fi oprită
nici bau nu-i de folos trebuie să aştept
de obicei o rog să se mute în cealaltă cameră
sau plec eu.
Nu am nici o cravată de aproape un an stau
la mine-n dulap două cravate împrumutate
pentru două nunţi
s-ar putea să prindă şi o-nmormîntare.
Vorbesc din ce în ce mai mult şi mai prost
fac dezacorduri.
Astă-vară m-am cîntărit aveam 69 de kg
niciodată n-am avut atîtea.
La şaisprezece ani am fost laş de frica unei
bătăi am scos din buzunar o monedă
şi apoi a fost de parcă aş fi înghiţit-o.
Turnul centralei termoelectrice are două sute
optzeci de metri şi toţi spun că e
sexul trezit al oraşului.
Cărţilor din biblioteca publică le-au fost lipite
coduri de bare: acum cărţile fac bip
şi au un dumnezeu electronic.
***
Pot privi orice şi oricît
dar nu imediat după masă.
Testul suprem a fost Salo de Pasolini.
(Du-te şi vezi.)
Pasiunea mea sînt dulciurile.
Sînt ipocrit în situaţii de criză sincer
în preajma unui pahar de votcă.
Sub pielea mea a crescut o foiţă
de staniol care mă protejează împotriva
artei înalte.
***
Emma are faruri şi o inimă
desenată pe fese şi urcă pe podium
în luminile reflectoarelor acolo
setea îşi taie încheietura cu lama
şi-apoi îşi lipeşte gura de venele
lungi ca nişte autostrăzi solemne
ca declaraţia mea de dragoste
sub formă de carte, norocul e
topit turnat sub formă de cuburi
mici pe care punem puncte puncte
şi rămîne acolo dacă nu are sens
e poezie, spune un personaj,
iar tu tremuri ca atunci cînd
orgasmul
îţi luminează pielea
***
ar trebui să-mi caut o replică de spus
pe patul de moarte ceva percutant
ca cuvîntul lui Cambronne care ştim bine
avut-a parte de cea mai înaltă traditore
aia cu garda ce moare da’ nu se predă
o propoziţie memorabilă bună de pus în
vreo carte da’ mai bine pe-un zid mai
puternică decît un drum pe Strada Mare
în ultima zi de liceu cu jobenul pe cap şi
cu cel mai mare gol în stomac de la
dezvirginare încoace mă întreb cum de
pot fi unii atît de senini uite ăla scoate
cercuri de fum pe gură o seară întreagă
se duce acasă îşi pune căpăţîna pe pernă
şi crapă
***
cîteodată mă instalez în amintirea cu
soră-mea ţinînd în palmă turnul din
Pisa la cîteva sute de metri de castelul
cu 3,7 vizitatori pe oră şi văd furia
crescînd mai înaltă decît mine un vrej
fără Jack suind precum frumuseţea pe
chipul unei femei care zîmbeşte şi are
toţi dinţii în gură sau în imaginea cu
fratele meu lovindu-şi ca un păsăroi
aripile palmele de coapse în faţa unui
reproş părintesc sau în camera de cămin
studenţesc în care am văzut-o pe Clava
femeia perfectă şi n-am mai putut să joc
teatru dar în care am devenit păcălitorul
păcălit cînd într-o noapte un tip a bătut
cerînd chitara rezemată de calorifer şi eu
nefiind nici gazdă nici oaspete i-am
închis zgribulit speriat şi fără o vorbă
uşa în nas,
nu, mai bine deschid ochii,
spuse Klein.
- Hits: 2155