Cangrena e un animal de casă

 

Mihai Ignat

 

 

 

 

CANGRENA E UN ANIMAL DE CASĂ

(Klein în umbră)

2005, editura Vinea

 

 

 

 

 

Pilitură de fier

 

Ninge cu pilitură de fier: el

stă în echilibru pe şina metroului:

motive folclorice pe fiecare dintre

irişi: resurecţia serenadei:

privind luna, zise: dospeşte

şi crapă!

 

 

 

 

 

 

 

Imagini pentru viitor

 

Picături de plumb topit sute de ace

de sticlă înfipte în ochi: un grohăit

în ecou şi cacofonii: sare ultrafină

pe buzele crăpate: se caută exorcişti,

profeţi şi şapte scorpioni scăpaţi

din cubul de sticlă al unui

colecţionar cu flori de mină în

burtă: cînd imaginile sînt prea puternice

pot fi folosite ca electroşocuri. Să

las puţină lumină pentru cînd voi fi

Yorick.

 

 

 

 

 

 

Portret şoptit

 

Şoaptele tale sînt nişte vivisecţii?

Rimel pe dinţi şi un mesaj

sub frunte: rune fluorescente:

doarme cu gura deschisă:

noaptea îi pune căluş: cine

urcă scările trebuie să le şi

coboare: vreau să-mi comand

un portret în sticlă topită.

 

 

 

 

 

 

De culoarea nisipului

 

Cînd întoarce capul, pe la comisura

buzelor se scurge un fir

de nisip: mîna o să ţîşnească

în căutarea dramei: din fanta

orizontală a telefonului atîrnă

o şuviţă de păr blond: mă

hrănesc zi şi noapte: cu

fibre.

 

 

 

 

 

 

Ochii fac toată treaba

 

Linge pietrele şi vrea să fie iguană:

cu muzica în vintre, scrie în picioare

o epistolă: totuşi ochii fac

toată treaba: ei vor întemeia

o dinastie ei vor dicta mişcările

şi pentru ei va ţîşni sămînţa

şi pentru ei briantina va linge

circumvoluţiunile şi tot pentru ei

solul crăpat va scăpăra sunete

şi Prinţesa-Bob-de-Mazăre

cu cele 99 de saltele va fi o ispită

de muzeu şi şi şi

nimeni nu va plînge pentru nimeni.

De la treizeci şi nouă de ani s-a hotărît

să trăiască.  

 

  • Hits: 2808