Poeme in doi

Mihai Ignat

POEME ÎN DOI

2003, editura Vinea

***

Să muşc din coapsa ta somnoroasă

e singura mea dorinţă pe ziua de azi

pe pielea ta semnez în alb

oricînd

firul de păr de pe pernă

îmi taie respiraţia

în două.

***

Durerea e o melodie

mi-a spus mie tata

durerea nu-ţi poate sparge pielea

de aceea se foloseşte

de sunete

ca să nu rămînă anonimă

deschid ochii

să intre un octombrie

cu doi sori

nici o durere născută în tine

nu sfîrşeşte în mine

i-am spus eu ei

m-a pălmuit

pentru emfază

şi-apoi mi-a dăruit limbii

un buric

(pentagonal.)

***

Paşi în doi

prin oraşul livid

vara s-a umflat e imperfectă

paşi în doi

dragostea decapitează.

***

Răscolit de vînt, părul tău

• transmite mesaje indescifrabile

reclamele luminoase

ştiu drumul cel mai scurt către

pielea ta cambrată

de vînt

fredonez în gînd

cîntecul trupului tău

(şi-n tot acest timp

nimeni nu moare.)

sfîrşitul e înăuntru.